sii arheologic Ripiceni
Situl de la Ripiceni – Holm oferă importante informații și materiale arheologice care aduc lumină privind evoluția Culturii Cucuteni în Depresiunea Prutului Mijlociu, dar și asupra habitatului comunităților din epoca bronzului din această zonă. Județul Botoșani deține printre cele mai multe așezări cucuteniene descoperite până în prezent în România. În aceste condiții, cercetările arheologice au condus la salvarea, protejarea și valorificarea patrimoniului care se păstrează în cadrul Muzeului Județean Botoșani. Sunt puțini cei ce ştiu că la Muzeul Judeţean Botoşani se află expus, încă din 1977, un fildeş de mamut care oferă informaţii preţioase despre viaţa în era paleolitică. Fildeșul de dimensiuni impresionante, descoperit la Ripiceni, în perioada 1969-1974, de către profesorul Alexandru Păunescu, de la Institutul de Cercetări Arheologice din Bucureşti. A fost urmat de descoperirea în perioada amintită, a mai multor colţi de fildeş, iar cercetătorii au apreciat că aceştia erau folosiţi la construcţia caselor în perioada paleolitică. Unii dintre aceștia se regăsesc expuși, la muzeul din Săveni cât și la Muzeul Grigore Antipa din capitala ţării. Valoarea Situl de la Ripiceni, unicat pentru arheologia românească la Botoşani datorită cercetătorilor botoşăneni, ieşeni şi suceveni care au descoperit în cadrul unei uriaşe aşezări o mega-structură impresionantă aparținând culturii Cucuteni. Este vorba de rămăşiţele unei clădiri de peste 1000 de metri pătraţi, cu numeroase dependinţe. Uriaşa mega-structură, aşezare cucuteniană, datează de aproximativ 7000 de ani și, posibil una din cele mai vechi din țară în cadrul culturii Cucuteni. Cercetările continuă prin metode clasice și moderne, arheologii au avansat diverse ipoteze privind destinația pentru care a fost construit uriașa clădire, ceea ce reprezintă acum acest vestigiu istoric.
