Muzeul Oului – Vama, Suceava

Letitia Orșivschi este un adevărat purtător de cuvânt al sufletului bucovinean, merită să veniți să o vizitați la ea acasă, la Muzeul Oului din localitatea Vama, Suceava. Veți intra în poveste imediat ce veți călca pragul acestei case, descoperind ceea ce are Bucovina mai frumos: mândrie, culoare, hărnicie, credință și suflet curat.
  În periplul echipei Descoperă Nord-Est, după un traseu de câteva zile, în care am explorat regiunea istorică a Moldovei din România, am poposit la Muzeul Oului din satul Vama, județul Suceava. Nu știam ce surpriză plăcută îmi va oferi acest loc. Sincer, credeam ca voi găsi o colecție de ouă pictate, asa cum găsești la toate mănăstirile din Moldova, și chiar mă gândeam că nu mă va impresiona ceva mai mult decât ceea ce văzusem că obțin cu multă trudă mâinile iscusite ale maicilor. În după-amiaza aceea însă am întâlnit-o pe doamna Letiția Orșivschi, o bucovineancă frumoasă, cu zâmbet cald și ochi de peruzea, îmbrăcată cu o bundiță specifică portului din satele sucevene, care, la o ceașcă de cafea și o felie din cel mai bun chec de lămâie pe care l-am gustat vreodată,  m-a purtat cu gândul într-o călătorie fantastică, în jurul lumii: “Eu cred că menirea acestui muzeu este de a păstra cât mai vie credinţa în vechile tradiţii pascale şi de a le transmite, pe cât posibil, celor ce vor călca pragul lui, de a decoperi acest crez al bucovineanului în divina „putere” a oului pascal, a oului „muncit”, a oului încondeiat. Muzeul a evoluat în timp de la o mică expoziție, apoi s-a transformat în muzeu-atelier, în care am organizat mici demonstrații. La început am avut două vitrine cu exponate, apoi trei, apoi, pe rând, s-a transformat în ceea ce vedeți astăzi: un muzeu inedit, care cuprinde peste 7000 de ouă din toată lumea, lucrate în tehnici diferite, pe diferite tipuri de suport (coajă de ou, lemn, ceramică, porţelan, piatră, sticlă), pe care le-am adunat în 12 ani de participări la expoziţii și saloane internaţionale. În cele 22 vitrine, ouăle sunt structurate pe două secţiuni: „Ouă din Bucovina” şi „Ouă din toată lumea” – ne spune doamna Orșivschi. Când vorbește, zâmbește mereu și are în privire acea lejeritate și bucurie a omului care a ales o meserie ce îi permite să facă ceea ce îi place și ne spune povestea vieții sale de artist: “Când eram copil, nu aveam o înclinație spre această artă. Îmi aduc aminte că eram în bucătăria străbunicilor, unde erau cutii de cremă de pantofi cu care ne jucam și mâzgăleam ouăle pe care ei le pregăteau pentru Paște… făceam pozne mai mult. Ouăle sfințite din covată, pe care le vedeți, au fost strânse de mama încă de când era ea copil. Colegii de la facultatea de textile au fost cei care m-au convins să încep această poveste. În facultate am făcut design artistic și vestimentar, am învățat despre vopsitorie, despre cum se folosesc fixatorii, lucruri care m-au ajutat extraordinar.  Înainte de Paști, profesorii mă puneau să aduc ouă și chisițe ca să le arăt colegilor cum se închistresc ouăle. Nu vroiam să știe nimeni că sunt de la Vama. Așa vedeam atunci lucrurile, mi se părea că nu este ceva cu care ar trebui să mă mândresc, deși, de fapt, stăpâneam un meșteșug extraordinar… Ajunsă cu repartiție în București, am intrat într-un anturaj deosebit, în care familiile pe care le frecventam, aproape toate aveau în casă câte un colțișor tradițional unde aveau câte o traistă, un bol plin de ouă, o ie populară. Colegii m-au rugat să le pictez ouă ca să își îmbogățească colecțiile particulare și astfel, fără să vreau, s-a dus vestea în fabrica despre meșteșugul meu. A fost prima dată când m-am simțit mândră de ceea ce știu, până atunci îmi era rușine. O colegă a dus ouăle pictate de mine la Muzeul Țăranului, ceea ce a condus la inițierea unei colaborări de lungă durată cu acest muzeu. Am început să fiu invitată la toate evenimentele de anvergură care erau organizate în București pe tema tradițiilor populare, unde mă îmbrăcam în costumul meu popular de la Vama și făceam mici demonstrații. Am lucrat apoi în învățământ, 2 ani la un liceu cu profil de industria textilelor, apoi am predat la Școala Populară de Artă. În paralel am organizat tabere tematice de artă tradițională pentru copii și pentru adulți. Timp de 8 ani, soțiile diplomaților japonezi au venit aici, la Vama, pentru a deprinde meșteșugul împodobirii Ouălor de Paște. Apoi, comuna Vama a devenit comună de referință pentru „Association Belgian Rurale”, care a dat startul unei noi etape în promovarea tradițiilor și turismului bucovinean. Parteneriatul asociației belgiene cu localitatea Vama a propulsat dezvoltarea turismului în zonă, a generat înființarea pensiunilor și a agroturismului; apoi a apărut ANTREC-ul care are un rol deosebit în creșterea turismului în zona rurală. Colaborarea cu Asociația pentru Promovarea Turismului BUCOVINA și, în special, cu doamna Lăcrămioara Beilic, care reprezintă această asociație, a început cu mulți ani în urmă, la standul României de la Târgul de Turism de la Viena. Mai târziu, împreună, am reprezentat cu mândrie Bucovina la târgurile de turism de la Stuttgart, Munchen sau Madrid. Am început să particip la expoziții internaționale de ouă pictate, astfel am călătorit în 47 de țări din lume și așa am reușit să adun cele peste 3000 de exponate, lucrate în diferite stiluri.” Letitia Orșivschi este un adevărat purtător de cuvânt al sufletului bucovinean, merită să veniți să o vizitați la ea acasă, la Muzeul Oului din localitatea Vama, Suceava. Veți intra în poveste imediat ce veți călca pragul acestei case, descoperind ceea ce are Bucovina mai frumos: mândrie, culoare, hărnicie, credință și suflet curat. Vizitati website-ul muzeului. _MG_6997 _MG_7003  $ s

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *